Fierul reprezinta o mare parte din viata noastra de zi cu zi. Il gasim in multe dintre aparatele din casele noastre, in structura celor mai multe cladiri noderne si uneori chiar in sculpturi si obiecte de arta. Mai mult, fierul, in special fierul forjat, este des utilizat in obiectele de decor interior sau exterior, in garduri, porti, balustrade si in multe alte obiecte din gospodarii.
Cu toate acestea, in ciuda prezentei sale in vietile noastre, exista inca multe lucruri interesante mai putin stiute despre fier.
In randurile ce urmeaza iti dezvaluim cateva dintre aceste lucruri:
Prin ce se diferentiaza fierul forjat de fonta?
Fierul forjat a fost prelucrat in mod traditional de fierari cu ajutorul ciocanului si al nicovalei. Astazi, aceasta forma de fier, pe care o gasim in obiecte decorative, in garduri si in porti, continua sa fie creata cu aceeasi tehnica folosita pe vremuri. De stiut, de asemenea, ca fierul forjat este foarte usor de indoit si devine din ce in ce mai puternic cu cat se prelucreaza mai mult.
Fonta, pe de alta parte, este fabricata dintr-un amestec de fier, carbon, siliciu si mangan, impreuna cu alte elemente. Acest aliaj este transformat in lichid inainte de a fi turnat intr-o matrita. Odata racita si intarita, fonta devine foarte puternica. Totusi, fonta este mai putin maleabila si mai fragila decat fierul forjat, motiv pentru care este evitata atunci cand vine vorba de crearea obiectelor de decor.
Istoria fierului este lunga si interesanta.
Conform estimarilor arheologilor, fierul este folosit de oameni de mai bine de 5000 de ani. Multe mitologii antice contin referinte la zei fierari (cum ar fi zeul Hefaistos). Biblia face si ea mai multe mentiuni despre acest metal. Cand s-au examinat margelele de fier din Egiptul Antic, s-a constatat ca erau facute din fierul gasit in meteoriti.
Exista o bacterie care absoarbe fierul.
Exista o bacterie sau, mai bine zis, un gen gram-negativ, microaerofil, al bacteriilor magnetotactice, pe nume magnetospirillum, care absoarbe fierul. Cand o face, proteinele din celulele sale interactioneaza cu fierul, formand magnetit (sau magnetita), care este cel mai magnetic mineral de pe planeta. Bacteria foloseste apoi magnetita produsa pentru a se orienta catre campul magnetic al Pamantului si, in acest fel, calatoreste prin mediul sau.
